Ghiduri · Achiziții publice și catalogul SEAP · publicat 19.09.2026
Cât vă costă o problemă care așteaptă: calculul
Un proiect se discută la prețul soluției. Amânarea are și ea un preț, doar că nu apare pe nicio factură. Patru locuri în care se vede, cum îl calculați pe cifrele instituției și cum îl puneți lângă o ofertă.
Când o instituție discută despre un site nou, o aplicație sau o integrare, discuția pornește aproape mereu de la prețul soluției. Rareori pornește de la cealaltă cifră: cât costă să nu faceți nimic încă o lună. Amânarea nu vine cu factură, dar costă. Se plătește în ore de lucru, în bani încasați mai târziu, în riscuri care cresc.
Nu vă putem spune noi cât vă costă. Cifra se află doar din datele instituției dumneavoastră. Vă putem arăta în schimb unde să căutați și cum să faceți calculul, ca să puneți două cifre una lângă alta, nu doar una.
1. Timpul oamenilor, pe lucruri care se repetă
Este costul cel mai ușor de măsurat și cel mai des trecut cu vederea. Căutați munca pe care cineva o face de mână, din nou și din nou:
- plăți încasate la ghișeu care s-ar putea face online;
- telefoane la care se răspunde, zilnic, la aceleași întrebări (program, acte necesare, termene);
- documente scanate care trebuie refăcute sau retranscrise când le cere cineva;
- cereri de informații publice la care se răspunde căutând de fiecare dată prin arhivă.
Calculul: ore pe lună petrecute pe activitatea respectivă × costul unei ore de lucru. Costul orei îl aflați de la contabilitate: costul total lunar al postului pentru instituție (salariul brut plus contribuțiile angajatorului), împărțit la orele lucrate în luna respectivă. Orele pe activitate le aflați cel mai simplu întrebând omul care o face să le noteze timp de două săptămâni.
2. Bani care intră mai târziu sau nu intră deloc
O taxă pe care cetățeanul o poate plăti doar la ghișeu, în program, se plătește mai târziu, iar unele nu se mai plătesc deloc până la o somație. Dacă instituția are deja plata online, comparați încasările online cu cele de la ghișeu. Dacă nu o are, raportul de încasări pe luni vă arată cât se strânge la final de termen față de restul anului.
⚠️ Aici nu inventați un procent de creștere. Notați doar ce vedeți în raport. Diferența o puteți măsura abia după ce schimbarea funcționează, comparând cu aceeași perioadă de dinainte.
3. Riscul care are sancțiunea scrisă în lege
Unele amânări au un cost fix, scris în lege. Exemplul cel mai recent pentru primării este înregistrarea în Sistemul Național Electronic de Plată Online: articolul XX din OUG 7/2026 prevede, pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu s-au înregistrat, sistarea alimentării cu cote și sume defalcate, cu excepțiile din același articol. Detaliile sunt în articolul despre termenul de înregistrare în ghișeul.ro.
Când o obligație are o sancțiune scrisă, costul amânării nu mai este o estimare, este suma aceea. Pentru ce vă privește concret, întrebați juristul instituției. Nu interpretăm actele normative în locul instituției.
4. Problemele care cresc dacă stau
Unele probleme costă la fel luna aceasta și luna viitoare. Altele cresc: un site sau un echipament care nu mai primește actualizări de securitate, un contract de mentenanță care expiră fără să existe un plan pentru ziua de după, date care stau la un furnizor și nu se pot scoate ușor. Pentru acestea nu există o cifră lunară cinstită. Există o întrebare: ce se întâmplă în ziua în care problema devine incident, și cât timp ar sta instituția pe loc atunci.
Un exemplu concret de problemă care crește este în articolul despre versiunile vulnerabile de FortiGate.
Tabelul de completat
| Ce măsurați | De unde luați cifra | Lei pe lună |
|---|---|---|
| Ore de muncă repetată × costul orei | Omul care o face (2 săptămâni de notițe) și contabilitatea | … |
| Încasări întârziate sau pierdute | Raportul de încasări pe luni | … |
| Sancțiune prevăzută în lege | Textul actului normativ, citit de jurist | … |
| Probleme care cresc | Lista echipamentelor, a contractelor și a datelor ținute la furnizori | fără cifră, cu dată |
Cum puneți cele două cifre una lângă alta
Adunați primele trei rânduri. Rezultatul este costul lunar al amânării. Înmulțiți-l cu numărul de luni până când problema ar fi rezolvată dacă nu faceți nimic acum, de exemplu până la bugetul de anul viitor. Apoi puneți alături prețul soluției.
Pentru prețuri de referință nu trebuie să vă bazați pe ce vă spune un furnizor. Contractele atribuite sunt publice în SEAP, iar noi le-am adunat pentru câteva cazuri frecvente: cât costă un site de primărie, cât costă găzduirea și cât costă înrolarea în ghișeul.ro.
Dacă prețul soluției este mai mic decât costul amânării pe aceeași perioadă, amânarea este cea scumpă. Dacă este mai mare, aveți un argument scris ca proiectul să aștepte, și acela este tot un rezultat bun.
⚠️ Ce nu facem și ce nu promitem
Nu vă promitem economii și nu punem cifre în locul cifrelor dumneavoastră. Un calcul făcut de furnizor, cu cifrele lui, nu vă ajută să decideți. Când facem o ofertă, facem calculul de mai sus pe datele pe care ni le dați dumneavoastră, cu formula la vedere, ca să îl puteți verifica și refolosi fără noi.
Întrebări frecvente
Cum calculează o instituție cât o costă amânarea unui proiect?
Cum aflu costul unei ore de lucru într-o instituție publică?
De unde iau prețuri de referință pentru o soluție IT?
Cereți verificarea gratuită Vedeți prețurile